Oana Țoiu, propunerea USR pentru Ministerul de Externe, își justifică experiența prin conferințe

Oana Țoiu, desemnată de USR pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe, nu are o experiență directă sau substanțială în domeniul diplomației. Conform propriei declarații de carieră, singura sa implicare legată, chiar și indirect, de MAE a fost între 2005 și 2007, când a lucrat în cadrul departamentului de monitorizare media al organizației ActiveWatch, pe proiecte derulate în colaborare cu Ministerul de Externe, Salvați Copiii și Televiziunea Română.
Pe lângă această activitate marginală, Țoiu își menționează în CV prezența la numeroase conferințe și evenimente, un element neobișnuit pentru un document care ar trebui să reflecte competențe profesionale concrete, mai ales în contextul unei propuneri pentru un portofoliu atât de complex precum Externele.
Meritocrația de fațadă: participările la conferințe în loc de expertiză reală
USR și-a clădit identitatea politică pe promisiunea meritocrației și a unei rupturi clare de vechile practici de promovare pe bază de relații și apartenență politică. Însă numirea Oanei Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe contrazice flagrant această retorică. CV-ul acesteia nu reflectă studii în domeniul relațiilor internaționale, experiență diplomatică sau implicare în structuri europene ori multilaterale. În schimb, listează participări la traininguri și conferințe, multe dintre ele cu tematică socială sau antreprenorială – domenii importante, dar irelevante pentru activitatea specifică a unui ministru de Externe.
Este ca și cum un stomatolog ar aspira să devină guvernator al Băncii Naționale pe baza unei participări la un atelier despre economie circulară.
Dublu standard în selecția candidaților
Această nominalizare scoate în evidență o contradicție majoră între discursul și faptele USR. Deși partidul a criticat constant practicile de numire politică din partea vechilor formațiuni, cazul Oanei Țoiu sugerează că regula loialității interne a înlocuit criteriul competenței. În lipsa unei experiențe relevante, prezența sa pe lista miniștrilor propuși pare a fi rezultatul influenței în interiorul partidului, nu al unei selecții riguroase pe criterii profesionale.
Situația este reflectată și în alte propuneri. Ionuț Moșteanu, desemnat pentru Ministerul Transporturilor, are măcar o funcție anterioară în Executiv – aceea de secretar de stat – dar nici el nu se remarcă prin rezultate semnificative sau o viziune clară în domeniul infrastructurii.
De la promisiuni reformatoare la realități convenabile
În loc să promoveze oameni cu o pregătire solidă și o înțelegere profundă a portofoliilor ministeriale, USR pare să repete tiparele politice pe care le-a condamnat: selecția pe criterii politice, simbolice sau de imagine. Lipsa de reforme reale în ministerele în care a deținut funcții cheie este un simptom clar al acestui eșec de direcție.
Între imagine și competență
Dacă simpla prezență la conferințe și traininguri generale este suficientă pentru ocuparea unor funcții înalte în stat, atunci România riscă să se întoarcă la o cultură a aparențelor, în care CV-ul contează doar ca formă, nu ca fond. În loc să fie o alternativă la vechiul sistem, USR riscă să devină o reproducere palidă a acestuia.
În loc de competență, se oferă prezență scenică. În loc de reformă, aparență de acțiune.
Meritocrația – un cuvânt puternic în campanie, dar lipsit de conținut în realitate.
(sursa foto: stiripesurse.ro)





