Criza energetică: factura incompetenței politice
România traversează o perioadă în care propaganda oficială vorbește despre „stabilitate energetică”, în timp ce realitatea din teren contrazice brutal această narațiune. În spatele discursurilor triumfaliste, guvernarea actuală împinge țara într-o spirală periculoasă a scumpirilor, haosului și improvizației administrative.
De la promisiuni de modernizare la decizii care sufocă sistemul energetic, drumul parcurs de actuala putere este un manual de cum nu se gestionează un domeniu strategic. Criza din energie nu este o fatalitate, este rezultatul unor decizii politice catastrofale. În loc să investească în producție, autoritățile au preferat să închidă capacități și să crească dependența de importuri — o alegere care costă scump fiecare gospodărie din România.
Dacă în urmă cu un deceniu țara noastră avea șansa să devină un exportator net de energie, astăzi importăm la prețuri uriașe, plătind tribut indeciziei și lipsei de viziune. Guvernele succesive au blocat proiecte strategice, iar companiile de stat, în loc să fie motoare ale dezvoltării, au fost transformate în pușculițe de partid.
Rezultatul? Facturi tot mai mari, infrastructură energetică în colaps și o populație lăsată pradă unei crize fabricate intern. Românii nu plătesc prețul piețelor internaționale, ci prețul incompetenței interne. Facturile mari sunt consecința managementului dezastruos, nu a vreunei conspirații globale.
În timp ce guvernul continuă să dea vina pe factori externi, investițiile reale în sistemul energetic sunt la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Sistemul național funcționează la limită, iar fiecare iarnă aduce aceeași întrebare: cum am ajuns să fim o țară cu resurse, dar fără energie?
Adevărul este dureros. O țară care nu-și poate asigura energia este o țară vulnerabilă. Iar vulnerabilitatea aceasta nu vine din afară, ci din interiorul unui stat care a renunțat la competență, responsabilitate și investiții.
În timp ce guvernanții vorbesc despre „succese”, românii simt adevărul direct pe facturi. Criza energetică pe care o trăim nu este rezultatul unei furtuni globale, ci produsul unei guvernări care a confundat administrarea cu propaganda și politica energetică cu improvizația.
România nu mai are nevoie de scuze. Are nevoie de o strategie reală, de oameni competenți și de o guvernare care înțelege că energia nu e doar un bun economic — este garanția suveranității și a demnității naționale.
