România, țara în care nepăsarea comite genocid

O tânără de 25 de ani ucisă pe stradă, în fața copilului ei de trei ani. Locul crimei? Pe trotuar, în fața bisericii, ca un gest de sfidare supremă. Nu e o noutate. Se întâmplă des în ultima vreme, cu o cadență deloc dorită dar transformată în normalitate de către cei care ar trebui s-o prevină.

În România, protecția și justiția sunt numai pe hârtie, în timp ce nepăsarea și corupția comit deja genocid. Oamenii, disperați de teama de a fi hăcuiți ziua în amiaza mare, cer ajutor unor instituții care au asurzit definitiv de o bună bucată de timp.

Victimele sunt tratate ca niște pui de fermă, sacrificați pe bandă rulantă cu o viteză uluitoare. Până si celuloza din hârtia pe care sunt consemnate faptele pare să urle de revoltă, însă nepăsarea din inima justiției #rezistă cu stoicism, din dragoste de corupție și ignoranță.

Trăim într-o societate în care instituțiile de protecție se topesc de milă pentru criminali, dar nu au niciun scrupul în fața victimelor pe care le-au transformat în simple noțiuni abstracte, desprinse, mai nou, din utopia digitalizată a birocrației.

Romania s-a cocoșat sub povara crimelor viscerale, în timp ce campaniile de imagine ale instituțiilor de coerciție #rezistă și ele, brodate cu expresii pompoase cu iz de graffiti… „PRIN FAPTE ŞI CUVINTE! ÎNCREDERE ȘI SIGURANȚĂ! LEGE ŞI ORDINE!”

Care fapte?? Până și Dumnezeu a trecut la ele după ce, la început, a vorbit cu el însuși prin Cuvant…