Guvernul taie din pensiile contributive, dar se pune scut în fața pensiilor speciale

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, se află în centrul unui scandal public, după ce a anunțat amânarea majorării pensiilor contributive cu 12% prevăzută de lege pentru anul 2025. În același timp, acesta continuă să apere pensiile speciale, în pofida criticilor venite din partea Comisiei Europene, care a condiționat acordarea unor fonduri europene de reformarea acestui sistem inechitabil.

Pensiile contributive, victime ale crizei bugetare

Conform legislației în vigoare, pensiile contributive ar fi trebuit să crească începând cu 1 ianuarie 2025. Măsura ar fi beneficiat celor peste 4,8 milioane de pensionari, însă guvernul a anunțat că nu are resursele necesare pentru a susține această majorare. „Bugetul pe acest an acoperă doar salariile și pensiile la nivelul anului 2024, fără spațiu fiscal pentru creșteri”, a declarat Tanczos Barna.

Premierul Marcel Ciolacu a oferit o alternativă parțială, sugerând că majorarea ar putea avea loc în septembrie, în cadrul unei rectificări bugetare. Până atunci, guvernul a promis un sprijin financiar de 800 de lei pentru pensionarii cu venituri sub 2.574 de lei, prima tranșă de 400 de lei fiind programată pentru luna aprilie.

Tăcere, bâlbâieli și recunoașteri întârziate

În mod surprinzător, Ministrul Muncii, Bucura Oprescu, nu a oferit nicio reacție publică timp de trei luni în legătură cu tăierea pensiilor contributive. Abia în luna aprilie a recunoscut că a greșit prin lipsa sa de reacție, alimentând și mai mult nemulțumirea publicului și a pensionarilor afectați.

Pensiile speciale, o excepție privilegiată

În contrast cu pensiile contributive, pensiile speciale rămân neatinse de măsurile de austeritate. În medie, acestea ajung la 22.000 de lei net, în timp ce pensia contributivă medie este de doar 2.754 de lei. Mai grav, aproape un milion de români trăiesc din pensia minimă de 1.281 de lei.

Comisia Europeană a criticat în repetate rânduri acest dezechilibru profund și a blocat un ajutor de 230 de milioane de euro din PNRR, până la adoptarea unor reforme reale în sistemul de pensii. Cu toate acestea, guvernul român pare să amâne în continuare luarea unor decizii ferme.

Soluții controversate și măsuri fără efect

Ministrul Finanțelor a avansat idei precum creșterea vârstei de pensionare și o nouă formă de impozitare a pensiilor speciale. Însă aceste măsuri sunt contestate de experți. Creșterea vârstei de pensionare ar putea duce, paradoxal, la o majorare și mai mare a pensiilor speciale, prin acumularea unui număr mai mare de ani de contribuție.

Pe de altă parte, tentativa de impozitare diferențiată a pensiilor speciale a fost blocată de Curtea Constituțională, care a redus cota de impozitare de la 20% la 10%, generând astfel o creștere între 1.000 și 2.000 de lei pentru beneficiarii acestui tip de pensie.

Concluzie: o politică fiscală cu două viteze

În timp ce pensionarii care au contribuit o viață întreagă la sistemul public de pensii văd cum promisiunile legale se transformă în ajutoare ocazionale, beneficiarii pensiilor speciale par intangibili, în ciuda presiunilor interne și externe. Lipsa unor reforme clare, dublată de reticența de a elimina privilegiile, alimentează sentimentul de nedreptate și inechitate în societatea românească.

Până când Guvernul va decide să prioritizeze echitatea în sistemul de pensii, România riscă să piardă nu doar sprijinul european, ci și încrederea cetățenilor în politicile sociale ale statului.