România întâmpină dificultăți în digitalizarea actelor de identitate
Milioane de cetățeni pierd accesul la buletine electronice gratuite, iar țara se confruntă cu riscul unor sancțiuni majore
Proiectul de digitalizare a cărților electronice de identitate (CEI), demarat în 2021, se confruntă cu serioase dificultăți. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat recent reducerea semnificativă a numărului de documente ce vor fi emise gratuit, de la 5 milioane la doar 3,5 milioane, motivând această decizie prin lipsa interesului populației și insuficienta capacitate administrativă a autorităților locale. Până în prezent, au fost emise doar 436.674 de buletine electronice, iar majoritatea serviciilor digitale promise încă nu sunt funcționale, ceea ce expune România la riscul unei sancțiuni de aproximativ 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene.
Într-un pas înapoi față de ambițiile inițiale, Guvernul a adoptat joi un memorandum prin care a redus și bugetul alocat proiectului, de la 150 la 129 de milioane de euro. Inițial, proiectul a început cu un program pilot la Cluj-Napoca, cu scopul de a extinde ulterior implementarea la nivel național. Cu toate acestea, cifrele de până acum indică un avans mult sub așteptări, departe de ținta stabilită prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Din cele 11 servicii digitale promise pentru a facilita integrarea noilor buletine electronice, doar patru sunt funcționale, restul aflându-se încă în faza de dezvoltare și analiză. Ministerul explică aceste dificultăți printr-o serie de factori „obiectivi”, printre care se numără noutatea proiectului, lipsa de experiență a personalului implicat și un interes redus din partea cetățenilor pentru noile documente.
„Ritmul de implementare a fost moderat, influențat de lipsa de familiaritate a angajaților cu noile proceduri, interesul scăzut al populației și variabilitatea capacității administrative la nivel local”, se arată în documentele oficiale ale Guvernului.
Pentru a accelera procesul până la termenul limită stabilit pentru vara anului 2026, autoritățile pregătesc o serie de măsuri suplimentare. Acestea includ organizarea de caravane mobile pentru colectarea cererilor și datelor biometrice, inclusiv în zone greu accesibile sau în cadrul unor evenimente publice, precum și digitalizarea completă a procesului de solicitare, pentru a permite depunerea online a documentelor necesare. De asemenea, se intenționează oprirea emiterii cărților de identitate vechi, model 1997, în vederea forțării tranziției către buletinele electronice.
Însă, în cazul în care ținta nu va fi atinsă, România riscă o sancțiune financiară majoră din partea Comisiei Europene, estimată la 264 de milioane de euro. Această sumă ar adăuga o presiune considerabilă asupra bugetului public și ar sublinia un nou eșec în demersul de digitalizare a administrației.
În loc să reprezinte un salt semnificativ spre modernizarea relației dintre stat și cetățean, proiectul CEI se confruntă cu întârzieri majore, birocratie și resurse cheltuite fără rezultate notabile. La patru ani de la lansare, România se află într-o cursă contracronometru pentru a evita un colaps al acestei inițiative, cu riscul unor pierderi financiare semnificative și al amânării procesului de digitalizare esențial pentru viitorul administrației publice.
(sursa foto: romania-actualitati.ro)
