Comisia Europeană suspendă plățile către România din cauza pensiilor speciale
Comisia Europeană a blocat plățile din cadrul PNRR pentru România din cauza nerealizării reformei pensiilor speciale. CE a precizat că România nu a îndeplinit șase dintre cele 74 de obiective și etape incluse în cererea pentru a treia plată, printre care și reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Acesta este doar unul dintre cele șase jaloane nefinalizate. Alte nerealizări sunt legate de investițiile în infrastructura feroviară, proiectele de metrou din București și Cluj-Napoca, reformele în sectorul transporturilor și gestionarea companiilor de stat din domeniul energiei.
România va primi doar o parte din cele 2 miliarde de euro
Conform Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană a activat procedura de suspendare a plății, ceea ce înseamnă că România va primi doar o parte din cele 2 miliarde de euro aferente celei de-a treia cereri de plată. Restul sumelor vor fi suspendate temporar până când problemele vor fi rezolvate. România are la dispoziție o lună pentru a adresa evaluarea negativă legată de unul dintre obiectivele nerealizate.
Verdict pozitiv pentru majoritatea obiectivelor
În ciuda suspendării parțiale a plăților, Comisia Europeană a acordat un verdict preliminar favorabil pentru 68 dintre cele 74 de obiective din cererea pentru a treia plată. Printre reformele și investițiile aprobate se numără:
Reforma sistemului fiscal pentru microîntreprinderi, care prevede o reducere graduală a regimului special și simplificarea taxelor;
Reforma pieței de energie electrică, inclusiv noi reglementări pentru eficiența energetică și soluții financiare verzi;
Investiții în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, prin semnarea de contracte pentru renovarea acestora, atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial.
Detalii despre PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde reprezintă granturi, iar 14,9 miliarde împrumuturi. Aceste fonduri sunt condiționate de implementarea unor reforme și investiții esențiale pentru țară.
Acesta este doar unul dintre cele șase jaloane nefinalizate. Alte nerealizări sunt legate de investițiile în infrastructura feroviară, proiectele de metrou din București și Cluj-Napoca, reformele în sectorul transporturilor și gestionarea companiilor de stat din domeniul energiei.
România va primi doar o parte din cele 2 miliarde de euro
Conform Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană a activat procedura de suspendare a plății, ceea ce înseamnă că România va primi doar o parte din cele 2 miliarde de euro aferente celei de-a treia cereri de plată. Restul sumelor vor fi suspendate temporar până când problemele vor fi rezolvate. România are la dispoziție o lună pentru a adresa evaluarea negativă legată de unul dintre obiectivele nerealizate.
Verdict pozitiv pentru majoritatea obiectivelor
În ciuda suspendării parțiale a plăților, Comisia Europeană a acordat un verdict preliminar favorabil pentru 68 dintre cele 74 de obiective din cererea pentru a treia plată. Printre reformele și investițiile aprobate se numără:
Reforma sistemului fiscal pentru microîntreprinderi, care prevede o reducere graduală a regimului special și simplificarea taxelor;
Reforma pieței de energie electrică, inclusiv noi reglementări pentru eficiența energetică și soluții financiare verzi;
Investiții în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, prin semnarea de contracte pentru renovarea acestora, atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial.
Detalii despre PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde reprezintă granturi, iar 14,9 miliarde împrumuturi. Aceste fonduri sunt condiționate de implementarea unor reforme și investiții esențiale pentru țară.
