Daniel David, responsabil pentru declinul învățământului românesc

Ce face un ministru al Educației în momente cruciale pentru sistemul pe care ar trebui să-l protejeze? Se retrage. Evită responsabilitatea. Trimite un secretar de stat să țină locul său într-o pretinsă „dezbatere publică” online, referitoare la un proiect legislativ care lovește grav în Educație. Nu are timp să discute cu profesorii. Nu vrea să ofere explicații. Ministrul Daniel David a ales să fugă de responsabilitate.

Această „dezbatere” a fost o farsă jalnică, o batjocură flagrantă, în care microfoanele dascălilor au fost oprite imediat ce au început să întrebe despre soarta miilor de cadre didactice care urmează să rămână fără locuri de muncă. Un minister care înăbușă vocile profesorilor nu mai reprezintă Educația, ci tăcerea și autoritarismul.

În realitate, ceea ce se petrece este o brutală și nemiloasă austeritate aplicată exact acolo unde România încă mai păstra o urmă de speranță – în sistemul educațional. Sub pretextul „ajustării bugetare”, Ministerul Educației se transformă în călăul propriului său viitor.

Iată doar câteva dintre loviturile ascunse sub un limbaj birocratic:

• Reducerea burselor – performanța elevilor nu mai contează. Mamele adolescente, care au nevoie urgentă de sprijin, sunt abandonate.
• Tăierea burselor de merit – doar 15% dintre elevii dintr-o clasă vor mai primi bursă, pentru note peste 9. Restul nu mai contează, indiferent cât s-au străduit.
• Mărirea normei didactice – câte două ore suplimentare pentru fiecare profesor. Pe hârtie pare puțin, dar în practică duce la concedieri mascate. Când un profesor preia mai multe ore, colegii săi devin inutili. Un calcul simplu: pentru fiecare 10 profesori, unul e eliminat. În total, zeci de mii de oameni vor fi dați afară pe tăcute.
• Reducerea severă a plății pe ora – suplinitorii și profesorii cu jumătate de normă sunt împinși să părăsească sistemul.
• Comasarea și închiderea școlilor mici din mediul rural și orășele de provincie – mii de elevi vor fi înghesuiți în clase supraîncărcate, în condiții grele. Dar asta nu contează, ministerul prioritizează „economia”.
• Amânarea reformelor promise – finanțarea cu 15% din buget, programul de masă caldă pentru un milion de elevi, reforma educației incluzive – toate sunt amânate, adică abandonate.

Ceea ce provoacă poate cea mai mare indignare este faptul că profesori experimentați, cu două-trei decenii de muncă și toate gradele didactice obținute, sunt dați afară fără milă. Nu pentru că nu ar fi competenți sau necesari, ci pentru că guvernanții au nevoie de bani pentru pensii speciale, sinecuri și contracte supraevaluate.

Rezultatul? Situații absurde: profesori de matematică sunt obligați să predea geografie sau educație socială, doar pentru a-și atinge norma. În zonele rurale, unde numărul elevilor nu acoperă o normă întreagă, școlile sunt închise, iar profesorii concediați.

Ce fel de reformă este aceasta? Ce „punct zero” invocă Daniel David când, de fapt, distruge coloana vertebrală a sistemului – profesorii?

Aceasta nu este o reformă, ci un adevărat dezastru educațional. O epurare mascată a celor care încă susțin școlile românești. O rușine pentru întreaga națiune.

Ministrul Daniel David nu reformează educația – o distruge. Cu o atitudine calmă și voce liniștitoare, privește nepăsător cum generații întregi de dascăli sunt condamnate la dispariție. Nu este un ministru al Educației, ci groparul ei.

Dacă profesorii nu vor protesta acum, dacă societatea civilă nu va reacționa, dacă presa nu va spune adevărul, vom ajunge într-o țară unde educația devine un lux, iar profesorii – o specie pe cale de dispariție.

(sursa foto: https://stirileprotv.ro/)