Schimbare în formă, stagnare în fond: un nou guvern cu vechi metehne
Negocierile privind constituirea noului guvern readuc în atenție aceleași formațiuni politice și figuri bine cunoscute care au dominat scena politică românească în ultimii ani. În ciuda angajamentelor legate de reformă și de aducerea unor lideri noi, actualul proces pare să fie doar o redesenare a aceleiași hărți politice. Președintele Nicușor Dan, deși are drept de veto asupra componenței Cabinetului, pare mai degrabă să joace rolul unui garant al stabilității politice decât al unei reale înnoiri.
În plin proces de constituire a noului Executiv, discuțiile dintre PSD, PNL, USR și UDMR nu indică nicio ruptură de paradigma trecutului. Aceleași partide care și-au alternat influența asupra guvernării în ultimele decenii continuă să negocieze între ele, fără a propune o schimbare de fond în stilul de guvernare.
PSD vizează între șase și șapte ministere, consolidându-și astfel ponderea în viitorul Cabinet. PNL încearcă să își conserve portofoliile actuale și face presiuni pentru a obține Ministerul Dezvoltării, în prezent gestionat de UDMR. La rândul său, UDMR se opune cedării Dezvoltării și a Finanțelor. USR, în paralel, își exprimă pretențiile pentru portofoliile de Justiție și Afaceri Externe, deținute în acest moment de PNL și PSD. Ca alternativă, partidului i-ar putea reveni Ministerul Culturii, unul dintre cele mai puțin disputate.
Conturul noului Executiv devine deja previzibil. Printre numele vehiculate pentru menținerea funcțiilor actuale se numără Florin Barbu la Agricultură, Bogdan Ivan la Economie și Digitalizare, Sebastian Burduja la Energie, Marcel Boloș la Fonduri Europene, Daniel David la Educație, Tanczos Barna la Finanțe și Cătălin Predoiu la Interne. Predoiu îndeplinește și funcția de premier interimar, într-o formulă guvernamentală care continuă practic traseul celei anterioare.
Deși, la nivel declarativ, președintele Nicușor Dan sprijină reînnoirea administrației, în practică nu a manifestat nicio intenție de a-și exercita dreptul de veto împotriva candidaților contestați sau compromiși. Deocamdată, nu există semnale că ar bloca numiri controversate sau ineficiente.
România nu este martora unei reforme autentice, ci a unei redesenări de suprafață a structurilor de putere. Deși alegerile s-au încheiat, mecanismele decizionale și actorii politici rămân neschimbați. În locul valorilor precum meritocrația, competența și transparența, predomină jocurile de culise și aranjamentele de partid.
Guvernul anunțat ca fiind „nou” nu este altceva decât o variantă cosmetizată a celui anterior, cu aceleași obiective vagi, aceiași lideri și aceleași partide care decid direcția țării, ignorând în mare parte aspirațiile electoratului. Schimbarea autentică este, din nou, amânată, iar în locul speranței, românii primesc confirmarea că sistemul politic funcționează pe principiul rotației între aceiași actori, nu al înnoirii reale.
(sursa foto: iasitvlife.ro)
