Cea mai veche fabrică din România, fondată în 1771, închide definitiv și intră în faliment

Destin trist pentru cea mai veche fabrică din România, fondată în 1771: Uzina Constructoare de Mașini Reșița intră oficial în faliment

Uzina Constructoare de Mașini (UCM) Reșița, cea mai veche fabrică din România, va închide definitiv. Începând din 2 aprilie, aceasta a intrat oficial în faliment, conform deciziei Tribunalului București. Compania, cunoscută pentru producția de hidroagregate și echipamente hidromecanice, a fost în insolvență timp de 13 ani. În 2024, UCM Reșița a fost preluată de Hidroelectrica, la o valoare de piață de 59,9 milioane de lei.

Hidroelectrica contribuie cu 119,65 milioane lei pentru preluarea UCM Reșița

Hidroelectrica a adăugat 119,65 milioane lei la capitalul social al Uzinei Constructoare de Mașini (UCM) Reșița, sumă necesară pentru finalizarea tranzacției de preluare a companiei, depășind valoarea de piață de 67,879 milioane lei. Aceasta va susține, de asemenea, capitalul de lucru al noii entități până la fuziunea cu Hidroserv, cu 51,771 milioane lei, conform presei de specialitate.

Cine sunt cei trei administratori ai UCM Reșița?

În 2024, Hidroelectrica a înființat Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice SRL (UCMH), o subsidiară destinată preluării principalelor active și operațiuni ale UCM Reșița. Noua companie este condusă de trei administratori: Aurel Bâra, administratorul special al UCM Reșița în perioada insolvenței, Manuela Feder, director economic al Sucursalei Hidrocentrale Hațeg din cadrul Hidroelectrica, și Sebastian Fârtat, fost șef al cabinetului CEO-ului Hidroelectrica.

Aurel Bâra ocupă și funcția de director executiv și administrator al companiei Reșița Reductoare și Regenerabile SA, controlată de ICESA, un grup elvețian. Manuela Feder are o experiență de aproape 13 ani în cadrul Hidroelectrica, iar Sebastian Fârtat, membru PNL, a fost anterior subprefect (2019-2020) și prefect (2020-2022) al județului Vâlcea, dar și consilier parlamentar la Camera Deputaților.

Situația actuală a UCM Reșița

La 31 decembrie 2024, UCM Reșița SA mai avea doar 38 de angajați. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 5,55 milioane lei în 2024, în scădere semnificativă față de 38 milioane lei în 2023. Profitul de 20,34 milioane lei a fost o îmbunătățire considerabilă față de pierderea de 12,4 milioane lei din anul anterior.

Printre activele UCM Reșița se numără o suprafață de 28 de hectare, distribuite pe două platforme industriale (ABC și Câlnicel), precum și în alte locații din Reșița și Anina. De asemenea, compania mai deține diverse imobile, inclusiv o casă de cultură, o grădiniță, o garsonieră și 239 de apartamente, printre altele.

Istoria celei mai vechi fabrici din România

Înființată pe 3 iulie 1771, UCM Reșița este cea mai veche unitate industrială din România și una dintre cele mai vechi din Europa. Din 1960, compania a proiectat și construit peste 90% din echipamentele pentru sistemul hidroenergetic național, instalând o capacitate de 6.325 MW, echivalentă cu 326 hidroagregate.

Pe 11 martie 2024, a fost semnat contractul de vânzare a afacerii UCM Reșița către UCMH, o companie nou înființată, deținută integral de Hidroelectrica. De asemenea, în mai 2024, Hidroelectrica a anunțat că va aloca aproximativ 1 miliard de lei pentru Uzina Constructoare de Mașini Hidroenergetice între 2024 și 2028.

Istoria Uzinei Constructoare de Mașini Reșița

Uzina Constructoare de Mașini Reșița a fost înființată pe 3 iulie 1771, când au fost puse în funcțiune două furnale și o forjă pe malul stâng al râului Bârzava. De-a lungul decadelor, uzina s-a dezvoltat constant, extinzându-se atât geografic, cât și prin diversificarea domeniilor de producție.

În 1872, a fost construită fabrica de șuruburi din Anina, care este în prezent în conservare. În perioada 1886-1975, platforma veche de pe malul râului Bârzava a suferit multiple dotări și modernizări.

Între 1954 și 1978, uzina a continuat să se extindă prin construirea platformei sectoarelor calde (Mociur), iar în intervalul 1970-1972, s-a adăugat platforma Direcției de Cercetare-Proiectare, amplasată la ieșirea din Reșița spre Caransebeș.

Între 1975 și 1980, uzina a inaugurat platforma Câlnicel, situată în nordul municipiului Reșița, în apropiere de localitatea Câlnic.

De-a lungul decadelor, uzina a continuat să se extindă, incluzând și alte clădiri din oraș. La începutul secolului XXI, suprafața totală a uzinei era de 98 de hectare, dintre care 68,7 hectare reprezentau platformele industriale, iar 25,5 hectare erau constituite din clădiri și hale acoperite.