Andrei Popete Pătrașcu: Când democrația devine o problemă pentru „elitele” care refuză să accepte voința populară
Turul 1 al alegerilor prezidențiale din România a scos la suprafață o realitate incomodă pentru o parte a „elitei” intelectuale și proeuropene de conjunctură: majoritatea alegătorilor nu a votat conform așteptărilor lor. În loc să accepte acest rezultat ca o manifestare firească a democrației, unii dintre acești „culți” au ales să-l disprețuiască, iar alții nu au ezitat să jignească pe cei care au avut opțiuni diferite.
Democrația înseamnă participare activă a tuturor cetățenilor și respectarea voinței majorității. Prin urmare, atunci când rezultatele nu se aliniază cu preferințele personale, a le respinge sau a le discredita reprezintă o negare flagrantă a esenței democrației. Este crucial să ne întrebăm de ce o parte semnificativă a românilor a optat pentru candidați considerați anti-sistem sau suveraniști. Răspunsul nu este greu de ghicit: nemulțumirile legate de corupție, inegalitățile sociale și lipsa de perspective au fost ignorate prea mult timp. În loc să le abordeze cu seriozitate, mulți politicieni au preferat să le minimalizeze sau să le considere probleme irelevante, în loc să le rezolve.
n loc să-i trateze peiorativ pe cei care au votat diferit, ar fi mult mai constructiv pentru acești „culți” să reflecteze asupra eșecurilor repetate ale clasei politice în construirea unei societăți bazate pe încredere, justiție corectă, educație și sănătate, nu pe alianțe și înțelegeri în interes propriu sau de partid.
Prin dialog și înțelegere reciprocă, putem spera la o democrație funcțională și sănătoasă. Este timpul ca vocea cetățenilor să fie ascultată – indiferent dacă este bună sau rea, atâta vreme cât este majoritară. Să lăsăm democrația să-și urmeze cursul, să renunțăm la aroganță și la iluzia că doar „trezirea” noastră este corectă, iar opinia celorlalți greșită.
Când democrația exprimată prin vot devine incomodă, nu cei mulți sunt problema. Trebuie să recunoaștem că votul majorității reflectă realități sociale, economice și culturale diverse și să ne întrebăm cu adevărat de ce anumite mesaje politice au rezonat mai puternic decât altele și ce nemulțumiri sunt exprimate prin votul acestora.
Editorial de Andrei Popete Pătrașcu
