Diaspora trimite bani, dar influența lor în PIB scade constant

Deși numărul românilor plecați la muncă în străinătate s-a multiplicat de peste patru ori în ultimele trei decenii, poziția periferică a României în cadrul Uniunii Europene pare să erodeze treptat legătura dintre emigranți și familiile rămase în țară, afectând implicit și volumul banilor trimiși acasă.
• În paralel, proporția românilor stabiliți în statele UE și în SUA a înregistrat un recul, în timp ce numărul celor care aleg Elveția – o destinație nou apărută în acest context – și Marea Britanie este în creștere.

„Migrația pe distanțe mari, caracteristică statelor din afara nucleului UE, precum România, Bulgaria sau Polonia, tinde să fragilizeze relațiile cu familia din țară și, prin urmare, să diminueze remiterile. Spre deosebire de aceasta, migrația de proximitate, accesibilă țărilor aflate în imediata vecinătate a economiilor dezvoltate – precum Ungaria și Cehia – favorizează menținerea legăturilor și susține trimiterea constantă de bani”, se arată într-o analiză macroeconomică realizată de Alpha Bank.

Emigrarea la mare distanță din România, Polonia și Bulgaria se distinge printr-o creștere constantă a populației aflate în străinătate, în timp ce migrația de proximitate din Cehia și Ungaria s-a menținut la un nivel relativ stabil.

Între 1990 și 2024, numărul românilor stabiliți în afara țării a crescut de 4,6 ori, iar în Bulgaria și Polonia s-a dublat. În aceste țări, plecările au depășit consistent numărul revenirilor, indicând o tendință clară de emigrare permanentă. Spre deosebire, în Cehia și Ungaria, numărul celor reveniți acasă a reușit să compenseze noile plecări, menținând echilibrul migrațional.

Această diferență sugerează că emigrarea pe distanțe mari favorizează o ședere mai îndelungată în străinătate, ceea ce duce la o slăbire treptată a relațiilor cu familia din țară și la o scădere a volumului remiterilor.

Structura remitențelor reflectă această tendință: în cazul emigranților plecați la distanță, transferurile personale – adică sumele trimise direct către familie – dețin o pondere semnificativ mai mare decât remunerațiile salariale, dominante în cazul emigranților transfrontalieri. Asta poate indica venituri mai reduse și o capacitate mai mică de a trimite bani acasă în rândul celor stabiliți la distanță.

În 2023, transferurile personale au reprezentat 66% din totalul remitențelor în Bulgaria, 50% în România și 40% în Polonia, față de doar 12% în Ungaria și 22% în Cehia.

Între 2012 și 2023, România a înregistrat o scădere a ponderii emigranților în statele UE (de la 84% la 74%) și în SUA (de la 9% la 6%), în timp ce proporția celor plecați în țări europene din afara Uniunii – în special Marea Britanie și Elveția – a crescut semnificativ (de la 4% la 17%).

Cu toate acestea, Uniunea Europeană rămâne principala sursă a remitențelor către statele din regiune.

În România, remitențele raportate la PIB sunt în scădere. Chiar dacă veniturile celor plecați ar putea crește datorită relocării în țări cu economii mai puternice, migrația de lungă durată și pe distanțe mari slăbește inevitabil legăturile cu cei de acasă, reducând motivația și frecvența trimiterilor.