Zero drone doborâte: Băsescu spune ce alții evită

România tocmai a bifat a 13-a pătrundere neautorizată a unei drone pe teritoriul național. Un număr care, dincolo de superstiții, ar trebui să dea frisoane oricărui stat care se respectă. Numai că, în locul unei reacții ferme, profesioniste, am primit o scenă desprinsă dintr-un banc prost: drona nu a fost doborâtă de avioanele noastre de vânătoare, nu de sistemele antiaeriene, nu de armata modernizată cu miliarde.
Drona a fost „doborâtă de un plop, în județul Vaslui”.

Declarația îi aparține lui Traian Băsescu, iar ironia e atât de tăioasă pentru că vine din partea unui fost președinte al României, nu din partea celor care fac glume pe internet. „Degeaba suntem plini de Eurofighter, degeaba suntem plini de F-16… Am ridicat avioane de vânătoare, dar nu a doborât nimeni nicio dronă. Deci, începem să fim ridicoli”, a spus Băsescu la Digi24. Și, oricât ne-ar incomoda, ridicolul acesta e greu de contrazis.

Dacă spațiul aerian devine bulevard, ce mai protejăm?

Băsescu merge mai departe și pune degetul pe rană: „O țară care se respectă nu permite ca spațiul aerian să fie transformat în bulevard, pentru promenada dronelor rusești”. Dar exact asta se întâmplă. Drona de marți a venit dinspre Ucraina, a traversat Tulcea, apoi Galațiul, a făcut o plimbare peste 3 județe și a dispărut temporar de pe radare. Oficialii ne-au spus că s-ar fi întors în Ucraina sau Rusia. Realitatea? A fost găsită la pământ, în Vaslui.

Sistemele radar au pierdut-o. Avioanele — două Eurofighter Typhoon trimise de Germania și două F-16 românești — nu au interceptat-o. Nici sistemele antiaeriene. Și toate acestea în timp ce populația era avertizată prin RO-Alert că o dronă se plimbă nestingherită prin spațiul nostru aerian.

Lipsă de echipamente sau lipsă de pricepere?

Întrebarea esențială nu mai poate fi evitată:
Cum se poate ca, în 2025, la granița unui război care durează de aproape trei ani, România să nu poată intercepta o dronă?

Băsescu punctează două scenarii:
„Ori nu avem echipamentele cu care să doborâm dronele… ori nu avem priceperea să utilizăm echipamentele pe care le avem.”
Niciunul nu ne onorează.

Și totuși, statul a adoptat în februarie legislația privind controlul spațiului aerian. Normele au venit abia luna trecută. Între timp, dronele au continuat să intre, iar noi am continuat să ne uităm la cer cu neputință.

România, testată și evaluată

„Putin face un joc de uzură și testează capacitatea noastră de a reacționa”, avertizează fostul președinte. Și are dreptate. Nu vorbim doar despre tehnică militară. Vorbim despre imaginea unei țări aflate în NATO, care își ridică avioanele dar nu reușește să lovească o dronă rătăcită.

Pentru un inamic — fie el stat, grup militar sau actor izolat — mesajul e simplu: aici este loc de testat, experimentat, provocat.

Al 13-lea incident. Câte ne mai permitem?

Colonelul Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al MApN, a confirmat: aceasta a fost a 13-a pătrundere neautorizată. Nicio țintă nu mai apare pe radar. Și totuși, drona era deja la pământ.

Numărul 13 devine simbolic pentru un stat care pare ghinionist, dar nu din cauza sorții — ci din cauza unui mecanism militar care se mișcă prea încet, prea greoi și prea birocratic într-un moment în care lumea nu își permite astfel de luxuri.

Concluzia amară

Când o dronă cade singură, iar noi ridicăm avioane doar pentru raportări și comunicate, nu pentru rezultate, problema nu mai e tehnică — e de credibilitate.

Iar credibilitatea nu poate fi recuperată cu scuze, ci cu acțiune.

Pentru că, oricât de dur ar suna, fostul președinte are dreptate:
Începem să fim ridicoli.

Și într-un context geopolitic exploziv, ridicolul nu este doar rușinos. Este periculos.

Sursa foto: romaniatv.net