În timp ce Macedonia de Nord își apără pădurile cu legi stricte, în România ele dispar sub drujbe și complicități politice
În timp ce Macedonia de Nord restricționează accesul în păduri pentru a preveni incendiile, aplicând sancțiuni de până la 2.000 de euro, în România, pădurile sunt rase sistematic, chiar sub privirea pasivă – sau complice – a autorităților. Nu doar indiferența, ci și implicarea clasei politice întrețin un fenomen alarmant, care, dacă nu este stopat, riscă să lase generațiile următoare fără niciun petic de pădure.
Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Macedonia de Nord a emis recent un ordin care interzice complet accesul în pădurile și regiunile montane ale țării până la sfârșitul lunii august. Decizia vine în contextul unui val de căldură sever, cu temperaturi ce pot ajunge până la 41°C, iar scopul este unul clar: limitarea riscului de incendii forestiere.
„Accesul populației este permis doar în baza unei autorizații scrise, emisă de instituțiile silvice competente”, a precizat oficial ministerul. Cei care ignoră această măsură riscă amenzi cuprinse între 1.500 și 2.000 de euro. Statul nord-macedonean tratează cu seriozitate protejarea mediului și siguranța fondului forestier.
În România, însă, pădurile sunt tratate ca o pradă la dispoziția cui trebuie. În loc de reguli stricte – complicitate. În loc de controale – contracte cu „elitele” afacerilor cu lemn. Codrii se evaporă odată cu drumurile forestiere, culmile munților și ecosistemele care depind de ele. În spatele tăierilor stau rețele bine organizate de interese financiare și, mai grav, conexiuni politice evidente.
Un caz ilustrativ este cel al județului Suceava. În 2023, presa a difuzat imagini din pădurea Moldovița – teoretic o zonă protejată – unde sute de metri cubi de lemn au fost exploatați ilegal. Camioane pline cu bușteni au fost surprinse ieșind din pădure fără documente conforme, iar investigațiile jurnalistice au scos la iveală legături directe între firma exploatatoare și un fost deputat local, precum și membri din conducerea silvică regională. Deși existau sesizări și dovezi clare, instituțiile statului au pasat responsabilitatea între ele, fără ca defrișările să fie oprite efectiv.
Iar acest exemplu nu este singular. România este presărată cu păduri tăiate ilegal, fără ca cineva să fie tras la răspundere. Pădurarii care se opun fenomenului sunt adesea intimidați, amenințați sau chiar agresați. În schimb, cei care cooperează cu rețelele de exploatare forestieră sunt protejați de un sistem care pare gândit nu pentru conservare, ci pentru prăduire.
Alte state din regiune, precum Kosovo și Albania, au emis deja avertizări privind temperaturile extreme și pericolele de incendii. În Albania, vremea se va menține secetoasă pentru cel puțin o săptămână, cu temperaturi între 39 și 41°C în regiunile joase. În fața acestor riscuri, autoritățile au luat măsuri ferme de prevenție.
România, deși beneficiază de unul dintre cele mai valoroase fonduri forestiere din Europa, nu doar că nu ia măsuri preventive, dar pare că asistă voit la distrugerea lui. Lipsa de transparență, controalele formale și complicitatea adânc înrădăcinată în instituții fac ca defrișările să continue nestingherite.
În timp ce alte țări din zonă adoptă politici ferme pentru a evita catastrofele climatice și ecologice, România pare blocată într-o tăcere vinovată. O tăcere întreținută de cei care ar trebui să vegheze, dar preferă să semneze. Sau să nu spună nimic.
(sursa foto: 60m.ro)
