Reforma Bolojan depășește măsurile lui Boc: bugetarii trimiși în concedii fără plată

Guvernul condus de Ilie Bolojan analizează o decizie drastică pentru a ține sub control deficitul bugetar: instituirea concediilor fără plată obligatorii pentru angajații din sectorul public, timp de cinci zile în fiecare lună. Nu este o premieră pentru România – o măsură similară a fost aplicată în perioada crizei economice din 2009–2010, în timpul cabinetului Boc. Însă ceea ce atunci părea excepțional, astăzi revine într-o formă chiar mai severă.

În 2009, Parlamentul a adoptat Legea nr. 329, care prevedea reducerea cheltuielilor publice și includea, printre altele, impunerea unui concediu fără plată de zece zile pentru personalul bugetar. Măsura a fost aplicată o singură dată, în acel an.

În prezent, dacă această inițiativă s-ar pune în practică, bugetarii ar fi obligați să renunțe la cinci zile lucrătoare în fiecare lună, cu următoarele implicații:

• Nu ar primi salariu pentru acele zile;
• Contractul individual de muncă ar fi legal suspendat pentru perioada respectivă;
• Nu ar presta activitate profesională;
• Nu s-ar acumula vechime în muncă pentru zilele respective, cu excepția cazului în care legea care reglementează aceste concedii ar introduce prevederi speciale – așa cum s-a întâmplat în 2009, când perioada celor zece zile fără plată a fost considerată stagiu de cotizare doar pentru pensie, nu și pentru alte drepturi.

În luna mai 2010, Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, propunea o variantă alternativă la reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor: acordarea a o săptămână de concediu fără plată pe lună. „Este nevoie de o combinație între disponibilizări, reduceri salariale și concedii fără plată”, declara el la vremea respectivă. Totuși, ideea nu a fost pusă în aplicare, mai ales din cauza reacțiilor negative stârnite de măsura anterioară, percepută deja ca prea dură – inclusiv de către clasa politică.

Astăzi, această soluție ar putea fi repusă în discuție, dar are implicații serioase asupra contractului de muncă, vechimii și contribuțiilor sociale. Pentru a fi legală, măsura ar necesita o lege specială care să facă derogări de la Codul Muncii și de la legislația privind pensiile.

De exemplu, dacă un angajat ar lipsi o săptămână pe lună, asta ar însemna 12 săptămâni pe an fără contribuții – echivalentul a aproximativ trei luni pierdute din vechime. În patru ani, s-ar acumula o pierdere de un an întreg din stagiul de cotizare.

Având în vedere că România va reveni la limitele bugetare impuse de tratatele europene abia peste câțiva ani, în cel mai optimist scenariu, nu este clar cât timp ar fi în vigoare o astfel de măsură.

În concluzie, fără o reglementare specială care să asigure continuitatea drepturilor legale, implementarea concediilor fără plată în mod regulat va reduce vechimea în muncă, va afecta calculul pensiei și alte drepturi salariale, și va pune în pericol stabilitatea financiară a salariaților din sistemul public.

(sursa foto: 60m.ro)