PSD, PNL și UDMR au pus oameni nepregătiți în funcții-cheie. A urmat dezastrul de la Praid, iar Salrom și Apele Române se spală pe mâini

În urma unor ploi torențiale care au dus la creșterea spectaculoasă a debitului pârâului Corund – de până la 60 m³/sec, de aproximativ 100 de ori mai mult decât valoarea medie – apele au pătruns în galeriile Salinei Praid, inundând atât sectorul de extracție, cât și zona destinată turiștilor. În ciuda intervențiilor efectuate în anul anterior pentru consolidare, inclusiv montarea unor conducte de bypass și curățarea albiei, dezastrul nu a fost evitat.
Poziția Salrom
Societatea Națională a Sării a anunțat că, în anul 2024, a realizat lucrări importante din buget propriu, cu scopul de a preveni pătrunderea apei în subteran. Printre acțiunile menționate se numără: instalarea unui sistem de deviere a apei prin conducte amplasate pe un strat de argilă impermeabilă, betonarea zonelor cu fisuri în masivul de sare și construirea unui canal de siguranță pentru preluarea debitelor excesive. De asemenea, Salrom a reiterat că rolul său principal este extracția sării și nu gestionarea cursurilor de apă, iar terenul afectat nu se află în proprietatea sau în administrarea sa legală.
Pentru 2025, compania a contractat lucrări suplimentare de impermeabilizare a albiei pârâului pe o lungime de peste un kilometru și a început un nou proiect evaluat la peste 10 milioane de lei. În paralel, au fost derulate intervenții rapide în valoare de peste 2,2 milioane lei pentru a reduce infiltrațiile și riscurile iminente.
Poziția Apelor Române
Administrația Națională Apele Române (ANAR) a precizat că Salina Praid se află sub responsabilitatea exclusivă a Salrom, care are obligația de a întreține zona minieră, inclusiv albia pârâului care traversează masivul de sare. În conformitate cu Legea Apelor, Apele Române pot doar să avizeze proiecte, nu să execute lucrări directe pe terenuri care nu sunt în administrarea lor.
Începând cu 6 mai 2025, ABA Mureș a oferit sprijin tehnic Salrom, trimițând echipe și echipamente pentru devierea apelor și consolidarea malurilor. Cu toate acestea, precipitațiile extreme de la sfârșitul lunii mai au depășit capacitatea infrastructurii temporare. Geomembranele au fost deteriorate de bușteni și resturi aduse de viitură, activând goluri în masivul de sare.
Ambele instituții – Salrom și Apele Române – își declină responsabilitatea directă, în timp ce comunitatea din Praid și activitatea economică a zonei sunt grav afectate. Deși au fost făcute eforturi semnificative din fonduri proprii, lipsa unei colaborări strategice, cu roluri clar definite și asumate, a dus la un dezastru ale cărui efecte se vor resimți mult timp.




