Un semnal de alarmă: importurile de electricitate ale României cresc alarmant, dublându-se în primul trimestru
România devine tot mai dependentă de electricitatea importată: importurile s-au dublat în primul trimestru al anului, în timp ce producția internă a scăzut dramatic
În primul trimestru al anului 2025, importurile de electricitate ale României au crescut cu alarmanta valoare de 109%, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Transelectrica. Această creștere semnificativă vine într-un context în care producția internă a scăzut cu 16%, cel mai grav recul fiind înregistrat la Hidroelectrica, un producător major afectat de seceta severă din această perioadă.
Seceta pune presiune pe producția internă, iar România devine mai vulnerabilă
„Analizând evoluția balanței energetice în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, observăm o scădere ușoară de 0,5% a consumului intern, dar, mai îngrijorător, o scădere semnificativă de 16% a producției interne de energie. În același timp, importurile de electricitate au crescut cu 109%, iar exporturile au scăzut cu 28%”, se arată în raportul Transelectrica.
Bilanțul energetic al României: o vulnerabilitate în creștere
În perioada ianuarie-martie 2025, România a produs doar 12,4 TWh de electricitate, față de 14,8 TWh în același interval din 2024, iar importurile au crescut de la 1,5 TWh la 3,1 TWh. În pofida unui consum intern ușor redus (13,7 TWh față de 13,8 TWh), România a înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor de electricitate, de la 2,5 TWh la 1,8 TWh.
Această situație pune în evidență o dependență tot mai mare de sursele externe de energie și ridică semne de întrebare asupra capacității României de a-și asigura independența energetică pe termen lung.
Sistemul Energetic Național al României în criză: scăderi alarmante ale producției și consumului de energie electrică în primul trimestru din 2025
Datele recente privind consumul și producția de energie electrică în România relevă o tendință îngrijorătoare pentru Sistemul Energetic Național (SEN). În perioada ianuarie-martie 2025, consumul de energie electrică a înregistrat scăderi notabile în lunile ianuarie (-1,76%) și martie (-3,71%), în timp ce luna februarie a adus o creștere de 6,43%. Această creștere poate fi explicată parțial de temperaturile extreme, care au fost mult mai scăzute decât în februarie 2024, când media lunară era de +6,0⁰C. În februarie 2025, temperatura medie a fost de -2,10⁰C, un factor semnificativ în creșterea consumului de energie.
Producția internă de energie, în scădere pe toate sectoarele
Mai îngrijorător este faptul că, în același interval, producția de energie a scăzut pe toate formele de generare. Producția termică a scăzut cu 3%, cea nucleară cu 2%, iar producția hidro a suferit o scădere dramatică de 39%, în principal din cauza secetei care a afectat grav hidrocentralele. Producția de energie din surse regenerabile a înregistrat o scădere de 16%, iar bateriile și prosumatorii nu au reușit să compenseze acest declin. La sfârșitul primului trimestru din 2025, producția din baterii a atins doar 25,1 GWh, în timp ce prosumatorii au generat 57 GWh.
România devine tot mai vulnerabilă energetic
Această scădere a producției interne, combinată cu o dependență tot mai mare de importurile de energie, ridică semne de întrebare cu privire la securitatea energetică a României. În condițiile în care schimbările climatice influențează grav producția hidro și regenerabilă, iar consumul fluctuează pe fondul condițiilor meteorologice extreme, România devine tot mai vulnerabilă la șocuri externe și la instabilitatea pieței energetice.
