Alexandru Vasile, judecătorul care a înfruntat sistemul: De ce a suspendat anularea alegerilor
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a stârnit un val de controverse în sistemul juridic și politic din România, după ce a suspendat decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În motivarea publicată vineri, magistratul argumentează că decizia CCR reprezintă un „abuz de putere” și că instanța constituțională a interpretat „în mod abuziv” atribuțiile sale, contrar prevederilor Constituției.
Conform judecătorului, anularea alegerilor a fost realizată fără o bază legală clară și într-un mod care a încălcat grav drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special dreptul acestora de a vota și de a-și alege reprezentanții.
Judecătorul Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești, a argumentat în motivarea sentinței sale că Hotărârea nr. 32/2024 a Curții Constituționale, prin care s-a dispus anularea întregului proces electoral, a fost emisă cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale acesteia. „Curtea Constituțională a interpretat într-un mod abuziv articolul 146 lit. f) din Constituție, acționând din oficiu, deși legea prevede clar că sesizarea trebuie să fie făcută în scris și cu motive explicite”, a precizat judecătorul.
În opinia sa, având în vedere că nu a existat o sesizare formală, CCR nu a avut un fundament legal pentru a interveni și a anula alegerile, mai ales având în vedere că, anterior, validase deja rezultatele primului tur de scrutin prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024. În acest context, anularea procesului electoral fără dovezi concrete de fraudă care să fi influențat rezultatul final este considerată de Vasile un abuz de interpretare și o încălcare flagrantă a principiului securității juridice.
„În conformitate cu articolul 52 alin. (1) din Legea 370/2004, Curtea Constituțională are dreptul să anuleze alegerile doar în cazul în care fraudarea votului și stabilirea rezultatelor sunt de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care pot ajunge în turul doi. În speța de față, presupusele fraude invocate de CCR, fără a fi demonstrată corespunzător, nu se referă la procesul de votare sau la validarea rezultatelor, ci la etape anterioare ale procesului electoral, cum ar fi campania electorală, promovarea informațiilor prin social media sau finanțarea campaniilor, aspecte care nu intră sub incidența textului legal invocat”, a mai explicat judecătorul.
Un alt punct semnificativ pe care îl ridică instanța este momentul în care a intervenit decizia CCR: anularea alegerilor a avut loc în timp ce votul din diaspora era deja în desfășurare. „Prin această hotărâre, dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentanții a fost grav afectat”, se arată în documentul judecătorești.
Mai mult, judecătorul subliniază că presupusele fraude menționate de CCR nu se referă la procedurile de votare sau la stabilirea rezultatelor, ci la aspecte care țin de desfășurarea campaniei electorale, cum ar fi utilizarea rețelelor sociale pentru informarea alegătorilor sau regimul financiar al campaniilor.
În final, instanța citează articolul 52 din Legea 370/2004, care stipulează că alegerile pot fi anulate doar în cazul în care „votarea și stabilirea rezultatelor au fost afectate de fraude care ar modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care pot participa în turul al doilea”.
