Febra aftoasă scapă de sub control: Slovacia și Ungaria impun măsuri dure, Austria își închide frontierele
Criză veterinară în Europa Centrală: Slovacia și Ungaria în stare de alertă, Austria își închide granițele
Slovacia și Ungaria se confruntă cu cel mai grav focar de febră aftoasă din ultimele cinci decenii, iar reacțiile autorităților nu s-au lăsat așteptate: mobilizarea armatei, impunerea de restricții drastice și închiderea frontierelor. Boala extrem de contagioasă a pus întreaga regiune în stare de alertă, generând îngrijorare atât în rândul fermierilor, cât și al autorităților europene.
În luna martie 2025, au fost confirmate primele cazuri în ambele țări, după o absență de peste 50 de ani. Slovacia a raportat focare în trei ferme din sudul țării, cu efective între 600 și 1.000 de bovine. Guvernul a reacționat cu măsuri radicale: sacrificarea tuturor animalelor afectate, interdicții naționale de mișcare pentru animale susceptibile, închiderea grădinilor zoologice și a circului, precum și restricționarea accesului în păduri în districtele Dunajska Streda și Komarno. Premierul Robert Fico a convocat o ședință de criză pentru a evalua noi pași în fața răspândirii rapide a bolii.
Nici Ungaria nu este într-o poziție mai favorabilă. Primul caz a fost identificat la o fermă din Kisbajcs, situată în apropierea graniței cu Slovacia. Măsurile adoptate de autoritățile ungare includ interdicții de transport pentru animale și produse de origine animală, închiderea obiectivelor turistice care implică animale și instituirea de puncte de dezinfecție în zonele de frontieră și la ieșirile de pe autostrăzile din nord-vestul țării.
Austria, în încercarea de a-și proteja teritoriul, a decis închiderea a 23 de puncte de trecere a frontierei – două la granița cu Slovacia și 21 la frontiera cu Ungaria – începând cu 5 aprilie. Ministerul de Interne de la Viena a anunțat că va redirecționa forțele de ordine către principalele puncte vamale pentru a întări controlul și a limita posibilitatea răspândirii virusului.
Deși febra aftoasă nu afectează direct sănătatea umană, impactul economic al acestei boli este devastator. Afectând animalele cu copite despicate – bovine, porcine, ovine și caprine – virusul provoacă restricții comerciale severe și impune sacrificarea masivă a efectivelor, punând în pericol stabilitatea sectorului agricol.
În fața unei posibile crize veterinare de proporții europene, autoritățile slovace și ungare colaborează cu organisme internaționale și țările vecine pentru a încerca să limiteze pagubele. Cu toate acestea, întârzierea reacțiilor și lipsa unui plan de prevenție eficient scot din nou la lumină fragilitatea sistemelor de control sanitar din regiune.




