Guvernul își recompensează oamenii: Funcții-cheie împărțite pe criterii de partid
Premierul Marcel Ciolacu a semnat numirea a zece noi secretari de stat în ministere-cheie, o decizie care ridică semne de întrebare asupra criteriilor de selecție folosite pentru ocuparea acestor poziții strategice. Potrivit Monitorului Oficial, aceste funcții au fost atribuite fără un proces clar de selecție, fiind dominate de considerente politice mai degrabă decât de competență profesională.
Funcții strategice atribuite discreționar
Nou-numiții vor gestiona domenii vitale, având acces la resurse financiare semnificative, inclusiv fonduri europene. Printre cei care au primit aceste funcții se numără:
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidaritații Sociale – Daniela David și Derszi Ákos
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Laurențiu Viorel Gîdei și Gabriel-Bogdan Ștețco
- Ministerul Culturii – Demeter Andras-Istvan
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Ioan Cristian Șologon
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Kelemen Attila
- Ministerul Energiei – Cristian-Silviu Bușoi
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Zoltán-József Mihály
- Ministerul Sănătății – Damian Claudiu Constantin
Noi numiri la nivel de subsecretari de stat
Pe lângă acești secretari de stat, Guvernul a completat lista numirilor cu o serie de subsecretari de stat, printre care:
- Marius Viorel Poșa – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Mădălin Voicu – Ministerul Culturii (transferat de pe o funcție anterioară de secretar de stat)
Guvernarea prin fidelitate politică
Această avalanșă de numiri politice vine într-un moment în care românii se confruntă cu o serie de dificultăți economice: inflație, taxe mai mari și servicii publice ineficiente. Criticii atrag atenția asupra faptului că ocuparea unor funcții esențiale pe baza relațiilor de partid, și nu a competențelor dovedite, poate duce la blocaje administrative și gestionarea ineficientă a resurselor publice.
Câte dintre aceste persoane au fost numite pe criterii profesionale? Câte au vreo experiență reală în domeniile pe care urmează să le conducă? Rămâne de văzut dacă această serie de numiri va servi interesului public sau doar va consolida structurile de putere din interiorul partidelor aflate la guvernare.
